This is default featured slide 1 title

Go to Blogger edit html and find these sentences.Now replace these sentences with your own descriptions.

This is default featured slide 2 title

Go to Blogger edit html and find these sentences.Now replace these sentences with your own descriptions.

This is default featured slide 3 title

Go to Blogger edit html and find these sentences.Now replace these sentences with your own descriptions.

This is default featured slide 4 title

Go to Blogger edit html and find these sentences.Now replace these sentences with your own descriptions.

This is default featured slide 5 title

Go to Blogger edit html and find these sentences.Now replace these sentences with your own descriptions.

miercuri, 28 ianuarie 2009

Cu trenul...

Astazi dupa ce am dat examenul la algebra si dupa ce am aflat rezultatele, eu cu inca un prieten ne-am facut bagajele si am pornit spre gara, de unde urma sa luam trenul spre casa.

Luam tramvaiul din complex, ajungem la gara cu mult timp inainte sa porneasca trenul si ca sa mai ardem din timp trecem strada sa luam ceva de mancare, ne intoarcem in gara si ne indreptam spre ghiseul 1, care se ocupa cu rutele internationale. Intrebam noi de niste rute, asa informativ, primim si raspunsuri, multumim frumos si ne aruncam privirea catre tabela cu plecari. Inca 20 de minute. Sigur trenul e tras pe linie si ne putem urca.

O luam spre linia 5, de unde urma sa plece trenul. Ne uitam in zare si vedem trenul pe linie. Urcam frumos in el si la nici 30 de secunde acesta porneste. De ce pornise cu 15 minute mai rapid decat trebuia? Imi ridic privirea spre tabela informativa ce atarna din tavan si vad "Sibiu". Gresisem trenul.

Ii strig prietenului: "asta-i de Sibiu". Acesta cu o fata speriata, fata care nu cred c-a mai avut-o de cel putin juma` de an, fuge catre cabina conductorului. Il roaga frumos pe acesta sa opreasca trenul sa ne putem da jos, iar conductorul, in timp ce exclama politicos "ooo... sa-mi bag pula!", pune frana.

Ne dam frumos jos si asteptam trenul ce trebuia sa ne duca la Oradea, care dupa 5 minute apare pe aceeasi linie. De abia acuma ii inteleg pe toti cei care inainte sa se aseze pe scaune intreaba daca sunt pe trenul corect.

sâmbătă, 17 ianuarie 2009

Stresiune

La fel ca multi prieteni de-ai mei, intru si eu in sesiune. Pentru cei din anii mai mari nu reprezinta un fenomen extraordinar, insa pentru noi virginii, de abia intrati la faculta, e ca apocalipsa.

Eu unu imi incep stresiunea cu materia doar pe foi si nu in cap, cu cheful la nivelul marii si cu un morcov in fund de numai in povesti s-a mai pomenit. Ma gandesc ca asa sunt marea majoritate a celor din anul I. E ceva nou, ceva de groaza. E probabil prima palma pe care ti-o iei la facultate. Sper totusi sa nu fie asa dureroasa. Sper ca la sfarsitul sesiuni sa beau de fericire si nu sa-mi inec amarul.

Urez succes tuturor speriatilor care intra in sesiune si la note cat mai mari.

sâmbătă, 10 ianuarie 2009

Asa-i pokeru`...

Dupa ce l-am vazut pe unu din colegii mei de camera ca joaca poker pe net prin intermediul unui joc de PC si dupa ce impreuna cu el si ceilalti colegi am salivat la poturile de mii de dolari de la mese, am intrat si eu pe site-ul respectiv, am downloadat jocu`, mi-am facut cont si am intrat.

Mi-am facut "characterul" din joc si m-am bagat la un tournament. Dupa cateva zeci de maini ramasesem vreo 400 de playeri din 2500, iar mie la impartirea cartilor imi venisera doi asi in mana. Pariaza lumea normal, ma bag si eu evident, totul frumos.

Apare flop-ul, iar inima incepe sa-mi bata cand vad printre cele trei carti un as. In rest nimic nu se lega. Mai era un 4 si inca o carte. Deja ma vedeam cu tot potul in buzunar. Nu maresc nimic. Astept "miseleste".

Apar si celelalte carti, in continuare se pariaza normal, iar printre cartile alea mai apare un 4. La sfarsit, cel dinaintea mea intra all-in. Stau ma gandesc ce sa fac. Am 3 asi, restul cartilor nu se leaga deloc. Ca sa ma ia trebe sa aibe in mana doi patrari. De unde atata noroc pe un om?! O bagat la intimidare...

Avand mana buna si ca sa-mi satisfac curiozitatea, dau si eu all-in, ma ridic frumos in picioare ca la all-in-uri, trantesc perechea de asi din mana cu un zambet pervers si astept. Arunca celalalt fix de ce ma temeam. Perechea de patrari. Am crezut ca tampesc. Am crezut ca arunc calculatorul pe geam. Am crezut multe lucruri in momentul ala. Singura mana care ma putea lua, cu sanse incredibil de mici, si el a avut-o. Ani de mancat rahat iti trebe.

Mai jignitor de atata nu se putea numa cu doiari. Daca era cu doiari situatia stergeam jocu` si-mi bagam picioru-n tot pokeru`... totul ca mai apoi sa o iau de la inceput ( asta cu referire la un coleg de camera care face asta cu DotA )

Acuma stau si oftez si astept urmatorul tournament...