This is default featured slide 1 title

Go to Blogger edit html and find these sentences.Now replace these sentences with your own descriptions.

This is default featured slide 2 title

Go to Blogger edit html and find these sentences.Now replace these sentences with your own descriptions.

This is default featured slide 3 title

Go to Blogger edit html and find these sentences.Now replace these sentences with your own descriptions.

This is default featured slide 4 title

Go to Blogger edit html and find these sentences.Now replace these sentences with your own descriptions.

This is default featured slide 5 title

Go to Blogger edit html and find these sentences.Now replace these sentences with your own descriptions.

miercuri, 28 ianuarie 2009

Cu trenul...

Astazi dupa ce am dat examenul la algebra si dupa ce am aflat rezultatele, eu cu inca un prieten ne-am facut bagajele si am pornit spre gara, de unde urma sa luam trenul spre casa.

Luam tramvaiul din complex, ajungem la gara cu mult timp inainte sa porneasca trenul si ca sa mai ardem din timp trecem strada sa luam ceva de mancare, ne intoarcem in gara si ne indreptam spre ghiseul 1, care se ocupa cu rutele internationale. Intrebam noi de niste rute, asa informativ, primim si raspunsuri, multumim frumos si ne aruncam privirea catre tabela cu plecari. Inca 20 de minute. Sigur trenul e tras pe linie si ne putem urca.

O luam spre linia 5, de unde urma sa plece trenul. Ne uitam in zare si vedem trenul pe linie. Urcam frumos in el si la nici 30 de secunde acesta porneste. De ce pornise cu 15 minute mai rapid decat trebuia? Imi ridic privirea spre tabela informativa ce atarna din tavan si vad "Sibiu". Gresisem trenul.

Ii strig prietenului: "asta-i de Sibiu". Acesta cu o fata speriata, fata care nu cred c-a mai avut-o de cel putin juma` de an, fuge catre cabina conductorului. Il roaga frumos pe acesta sa opreasca trenul sa ne putem da jos, iar conductorul, in timp ce exclama politicos "ooo... sa-mi bag pula!", pune frana.

Ne dam frumos jos si asteptam trenul ce trebuia sa ne duca la Oradea, care dupa 5 minute apare pe aceeasi linie. De abia acuma ii inteleg pe toti cei care inainte sa se aseze pe scaune intreaba daca sunt pe trenul corect.

sâmbătă, 17 ianuarie 2009

Stresiune

La fel ca multi prieteni de-ai mei, intru si eu in sesiune. Pentru cei din anii mai mari nu reprezinta un fenomen extraordinar, insa pentru noi virginii, de abia intrati la faculta, e ca apocalipsa.

Eu unu imi incep stresiunea cu materia doar pe foi si nu in cap, cu cheful la nivelul marii si cu un morcov in fund de numai in povesti s-a mai pomenit. Ma gandesc ca asa sunt marea majoritate a celor din anul I. E ceva nou, ceva de groaza. E probabil prima palma pe care ti-o iei la facultate. Sper totusi sa nu fie asa dureroasa. Sper ca la sfarsitul sesiuni sa beau de fericire si nu sa-mi inec amarul.

Urez succes tuturor speriatilor care intra in sesiune si la note cat mai mari.

sâmbătă, 10 ianuarie 2009

Asa-i pokeru`...

Dupa ce l-am vazut pe unu din colegii mei de camera ca joaca poker pe net prin intermediul unui joc de PC si dupa ce impreuna cu el si ceilalti colegi am salivat la poturile de mii de dolari de la mese, am intrat si eu pe site-ul respectiv, am downloadat jocu`, mi-am facut cont si am intrat.

Mi-am facut "characterul" din joc si m-am bagat la un tournament. Dupa cateva zeci de maini ramasesem vreo 400 de playeri din 2500, iar mie la impartirea cartilor imi venisera doi asi in mana. Pariaza lumea normal, ma bag si eu evident, totul frumos.

Apare flop-ul, iar inima incepe sa-mi bata cand vad printre cele trei carti un as. In rest nimic nu se lega. Mai era un 4 si inca o carte. Deja ma vedeam cu tot potul in buzunar. Nu maresc nimic. Astept "miseleste".

Apar si celelalte carti, in continuare se pariaza normal, iar printre cartile alea mai apare un 4. La sfarsit, cel dinaintea mea intra all-in. Stau ma gandesc ce sa fac. Am 3 asi, restul cartilor nu se leaga deloc. Ca sa ma ia trebe sa aibe in mana doi patrari. De unde atata noroc pe un om?! O bagat la intimidare...

Avand mana buna si ca sa-mi satisfac curiozitatea, dau si eu all-in, ma ridic frumos in picioare ca la all-in-uri, trantesc perechea de asi din mana cu un zambet pervers si astept. Arunca celalalt fix de ce ma temeam. Perechea de patrari. Am crezut ca tampesc. Am crezut ca arunc calculatorul pe geam. Am crezut multe lucruri in momentul ala. Singura mana care ma putea lua, cu sanse incredibil de mici, si el a avut-o. Ani de mancat rahat iti trebe.

Mai jignitor de atata nu se putea numa cu doiari. Daca era cu doiari situatia stergeam jocu` si-mi bagam picioru-n tot pokeru`... totul ca mai apoi sa o iau de la inceput ( asta cu referire la un coleg de camera care face asta cu DotA )

Acuma stau si oftez si astept urmatorul tournament...

vineri, 26 septembrie 2008

Camine...

Bai frate... n-am mai scris de mult pe blog si acuma parca am chef. Sa vedem ce iese...

Am fost sa vad la ce camin de faculta m-a dus soarta. Mai bine nu ma ducea acolo. Conditiile sunt destul de... sumbre. In afara de faptul c-o sa fiu coleg de camera cu inca 5 oameni, o familie de sobolani si una de artropode, c-o sa dorm pe o saltea folosita de alte nu stiu cate generatii, scaune din epoca de piatra si mese de pe vremea raposatului totul e binisor. Avem termopane.

Buda e pe palier. Macar ai cu cine schimba o vorba cand te scremi. E foarte misto ideea. O sa fie totusi de rahat treaba cand o sa le vina la toti chefu de vorba si n-o sa ma pot baga in discutie... Fumatul e interzis, numai ca nu stiu pentru cine ca toti fumeaza. O parte din "mancare" e oferita de camin. Ma refer la cea pentru familia de sobolani. Fiecare colt are cate o masa pentru ei. Daca ar oferi o portie pe zi si pentru familia de artropode ne-am bucura un pic. N-am fi nevoiti sa aducem de acasa atata.

Pe din-afara caminul arata bine. Mult mai bine ca inauntru. Cred ca preferam sa am surpriza neplacuta cand vedeam exteriorul decat s-o am cand vad interiorul... ca doar nu afara stau, ci inauntru. Poate ca daca nu investeau banii in fatada si in termopane aratau cumva camerele pe dinuntru. Nu le prea merge mintea alora de-acolo.

Oricum, cred CA CAsa imi va fi cel mai apropiat bar, cel mai apropiat teren de sport, de orice natura, si bineinteles facultatea. Camera de camin o rezerv doar pentru dormit. Trebuie sa recunosc ca nici cand am fost la capatul lumii in caminul de la Sighet la Liceul Forestier n-am fost atat de dezgustat... si ei au termopane.

Acum ascult "Liviu Guta & Susanu - Vreau sa beau..." si ma uit la Lacatus cum da un interviu. Va dati seama ce traumatizanta a fost experienta. Sper c-a fost reusit articolul... noapte buna!

sâmbătă, 6 septembrie 2008

De la mare, de la soare!

Am revenit de la superba noastra mare. Am revenit din sudul tarii. Am revenit dintr-o alta lume. O lume unde omul arunca flacoane in pubela de metale si hartie in pubela de plastic. O lume in care omul face plaja pe mucuri de tigari si nu pe nisip. O lume in care nu se poate glumi ( e vorba despre baiatul de la shaormerie care n-a inghitit gluma unui coleg ).

Oricum, daca e sa-mi iau privirea de la chestiile astea negative, per total a fost o excursie foarte reusita. Discoteci, mancare, bere, biliard, apa cu valuri mari, plimbare cu banana si o groaza de alte chestii. Ideea e ca am revenit... de ceva vreme. Atata am scartait articolul asta... sa-l public... sa nu-l public... am revenit!